Care este cel mai bun îngrășământ în solar și grădină

Folosirea îngrășământului în solar sau într-o grădină de legume nu este un moft. Fără acesta, plantele nu vor rodi atât de bine, iar recolta va fi una slabă.

Întrebarea este: care este cel mai bun tip de îngrășământ pe care îl poți folosi? Răspunsul scurt este: depinde unde îl folosești, cum îl folosești și la ce tip de plante îl folosești.

Pentru a înțelege care este cel mai bun tip de gunoi, voi face o analiză detaliată și, în cele din urmă, vom avea o concluzie clară.

Factori analizați

Toate îngrășămintele conțin cei trei nutrienți importanți: azot, fosfor și potasiu. Fiecare nutrient este important din motive diferite; de exemplu, azotul promovează creșterea frunzelor, în timp ce potasiul este excelent pentru înflorire și fructificare.

Îngrășământul joacă un rol important în obținerea celor mai bune recolte, iar nefertilizarea culturilor este o greșeală frecventă în cultivarea legumelor care trebuie evitată.

Alegerea celui mai bun îngrășământ pentru o grădină de legume este esențială pentru a obține maximum de la culturile tale. Principalele tale opțiuni sunt între îngrășăminte organice și anorganice.

1. Compostul

Compostul este pământul organic făcut acasă în urma compostării materialelor organice din curte, grădină și bucătărie.

În România nu prea a prins moda compostului, așa cum există în țările puțin mai civilizate. Dar timpul nu este pierdut și putem recupera. De ce să dai bani pe îngrășământ, când îl poți face acasă gratuit?

Compoziția NPK (estimativă)

Compostul este, în primul rând, un amendament al solului care îmbunătățește structura acestuia, reține apa și hrănește microbiologia, eliberând nutrienții treptat.

• Azot (N): aprox. 0,5% – 2%
• Fosfor (P): aprox. 0,2% – 0,5%
• Potasiu (K): aprox. 0,5% – 1%

Pentru ce legume este recomandat

Compostul este „aur negru” pentru majoritatea plantelor de grădină. Este recomandat în special pentru:

• Plante mari consumatoare: Tomate, ardei, vinete, dovlecei, castraveți, porumb.
• Legume cu frunze verzi: Salată, spanac, kale, varză.

Pentru ce plante nu este recomandat

• Rădăcinoase (Morcovi, păstârnac, ridichi): Dacă adaugi compost proaspăt sau în cantități foarte mari exact înainte de semănat, vei obține frunze gigantice, dar rădăcini mici, bifurcate sau diforme.
• Leguminoase (Fasole, mazăre): Aceste plante își fixează singure azotul din atmosferă cu ajutorul bacteriilor. Dacă adaugi prea mult compost bogat în azot, planta se va concentra pe creșterea frunzelor și a tulpinilor (va face mult „vrej”), dar va produce puține păstăi.

Când se utilizează: primăvara sau toamna.
Cum se adaugă: Încorporare în sol sau mulcire.

2. Gunoiul de grajd

Foarte mulți grădinari apelează la gunoiul de grajd ca îngrășământ pentru solar sau grădina de legume. Ei nu greșesc, pentru că acest tip de gunoi este cel mai bun, dacă este folosit cum trebuie.

Compoziția NPK (Estimativă kg/tonă)

Valorile variază enorm în funcție de animal, alimentație și cantitatea de paie (așternut) inclusă.

Gunoi de bovine (gunoi „rece”)

• Azot (N): 4 – 6 kg
• Fosfor (P): 2 – 3 kg
• Potasiu (K): 5 – 7 kg

Utilizare: Excelent pentru îmbunătățirea structurii solului.

Gunoi de cabaline (gunoi „cald”)

• Azot (N): 5 – 7 kg
• Fosfor (P): 2 – 4 kg
• Potasiu (K): 5 – 8 kg

Utilizare: Fermentează rapid, fiind ideal pentru încălzirea răsadnițelor.

Gunoi de ovine și caprine

• Azot (N): 7 – 10 kg
• Fosfor (P): 3 – 4 kg
• Potasiu (K): 8 – 10 kg

Utilizare: Foarte concentrat; necesită o administrare atentă și să fie bine maturat.

Gunoi de păsări (găinaț)

• Azot (N): 15 – 25 kg
• Fosfor (P): 10 – 15 kg
• Potasiu (K): 8 – 10 kg

Utilizare: Extrem de puternic; se recomandă exclusiv diluat sub formă de ceai sau în cantități foarte mici.

Pentru ce legume este recomandat

• Solanoaceae (Roșii, Ardei, Vinete, Cartofi): Adoră gunoiul de grajd bine maturat. Acesta le oferă o sursă constantă de hrană pe tot parcursul sezonului.
• Cucurbitacee (Dovlecei, Castraveți, Pepeni): Au nevoie de multă materie organică pentru vigoare.
• Crucifere (Varză, Conopidă): Consumă mult azot, deci răspund foarte bine.

Pentru ce plante nu este recomandat

• Rădăcinoase (Morcovi, Păstârnac, Ridichi): Gunoiul de grajd (mai ales cel nefermentat) cauzează bifurcarea rădăcinilor și o creștere excesivă a frunzelor în detrimentul rădăcinii.
• Leguminoase (Fasole, Mazăre): Își fixează propriul azot; prea mult gunoi va însemna doar tulpini verzi și foarte puține păstăi.
• Plante cu bulbi (Ceapă, Usturoi): Pot deveni sensibile la putregaiuri dacă solul este prea bogat în materie organică proaspătă.

Gunoiul de grajd trebuie maturat cel puțin 2 ani înainte de a-l încorpora în grădină sau în solar.

Când se utilizează: Toamna, iarna.
Cum se adaugă: Încorporare în sol.

3. Îngrășăminte din comerț (de tip NPK)

Există mulți grădinari care preferă acest tip de îngrășământ. Se folosește foarte ușor și nu necesită nicio muncă în plus. Se pune la rădăcina plantelor și cam atât.

Categorii de îngrășăminte NPK comerciale

Echilibrate (ex: NPK 10-10-10 sau 20-20-20)

• Când se folosesc: Sunt „bune la toate”. Se folosesc în stadiul de creștere vegetativă generală pentru a menține o dezvoltare constantă.

Bogate în Azot (ex: NPK 30-10-10)

• Când se folosesc: La începutul sezonului, pentru plantele care produc frunze (salată, spanac, ierburi aromatice) sau pentru a stimula creșterea masei verzi la răsaduri.

Bogate în Fosfor (ex: NPK 10-30-10 sau 10-50-10)

• Când se folosesc: „Starter” la plantare (pentru rădăcini puternice) sau în perioada de înflorire/legare a fructelor.

Bogate în Potasiu (ex: NPK 10-10-30)

• Când se folosesc: Spre finalul sezonului. Ajută la coacerea fructelor, la acumularea zahărului și la pregătirea plantei pentru iarnă sau stres (secetă/frig).

Pentru ce legume sunt recomandate

• Roșii, Ardei, Vinete:
  • Faza de creștere: NPK echilibrat (ex: 15-15-15).
  • Faza de înflorire/fructificare: NPK cu fosfor și potasiu ridicat (ex: 10-20-30).
• Frunzoase (Salată, Spanac, Ceapă verde):
  • Nevoi: Azot ridicat (NPK cu cifra N mare).
• Rădăcinoase (Morcovi, Păstârnac):
  • Nevoi: Fosfor și potasiu ridicat, azot mic (evită azotul mare pentru a nu avea doar frunze și rădăcini firave).
• Leguminoase (Fasole, Mazăre):
  • Nevoi: Nu au nevoie de mult azot (ele și-l fixează singure). Un NPK cu N mic și P/K mare este ideal.

Aceste îngrășăminte nu sunt „toxice” în sensul că ar fi otravă pură pentru plantă, dar pot deveni extrem de dăunătoare pentru sol și ecosistem dacă sunt folosite incorect sau excesiv.

Când se utilizează: În funcție de schema de fertilizare.
Cum se adaugă: La rădăcina plantei.

Concluzie

Cel mai ieftin, ecologic și ușor de folosit este compostul. Apoi urmează gunoiul de grajd bine maturat și abia apoi îngrășămintele de tip NPK.

Tu ce tip de îngrășământ preferi pentru grădina ta? Lasă-ne un comentariu mai jos și spune-ne care sunt rezultatele tale!

Întrebări și răspunsuri